Puncție mamară – o recomandare medicală care nu prea are cum să te lase indiferentă, pe de o parte pentru că sună dureros, pe de altă parte pentru că investigația este recomandată atunci când există măcar o vagă suspiciune a unui diagnostic de cancer. În acest articol poți afla ce este, de fapt, puncția mamară, cum se realizează și când este recomandată.
Ce este puncția mamară?
Puncția mamară este considerată o metodă biopsică de investigare a glandei mamare. Scopul ei este recoltarea unui fragment dintr-o formațiune identificată la nivelul sânului, în vederea efectuării examenului histopatologic [3].
Examenul histopatologic este singura analiză care poate furniza un diagnostic de certitudine în legătură cu originea benignă sau malignă a unei leziuni [1].
Tipuri de puncții mamare
În funcție de modul în care sunt efectuate și de instrumentele utilizate în acest scop, puncțiile mamare pot fi de mai multe tipuri:
- Puncția cu ac fin (puncția aspirativă)
- Puncția mamară cu ac gros (puncția biopsică)
Când este recomandată puncția aspirativă?
Puncția aspirativă se realizează cu ajutorul unui ac fin, sub ghidaj ecografic. Având în vedere dimensiunile acului, ea este indicată în situația chisturilor mamare care trebuie diferențiate față de alte formațiuni patologice [1].
Puncția aspirativă este folosită și pentru atenuarea durerii asociată chisturilor de dimensiuni relativ mari, aflate sub tensiune; evacuarea parțială sau totală a conținutului lichidian al chistului [1].
Când este recomandată puncția histologică?
Puncția mamară cu ac gros sau puncția biopsică se realizează cu ajutorul unui ac special, denumit ac trocar, care are la vârf un mecanism special de tăiere a țesutului.
Puncția cu ac gros se realizează în cazul unor formațiuni solide identificate la nivelul sânului și este o metodă de diagnostic de certitudine care permite diferențierea patologiei mamare benigne de cea malignă [2].
Examinarea histopatologică a fragmentului de țesut recoltat este completată, în cazul unui diagnostic de malignitate, cu teste imunohistochimice care permit o identificare precisă a tipului de cancer și stabilirea unui tratament adecvat [2].
Cum se efectuează puncția mamară?
Tehnica de lucru în cazul puncției mamare este aproximativ aceeasi în ambele tipuri de biopsii. Într-o primă fază, zona în care urmează să fie efectuată intervenția este acoperită cu un câmp steril, care expune doar regiunea în care se va lucra.
Pielea este bine dezinfectată cu soluție de clorhexidină sau cu altă soluție antiseptică de uz chirurgical [1].
În cazul puncției aspirative, manevra cauzează doar un nivel redus de disconfort, anestezia nefiind întotdeauna necesară. În cazul puncției biopsice, se efectuează o anestezie locală care să sporească gradul de confort al pacientei [2].
În cazul puncției aspirative, un ac subțire se introduce sub ghidaj ecografic până la nivelul leziunii. Procedura durează cel mult câteva minute [1].
În cazul puncției biopsice se folosește un ac mai gros, cu ajutorul căruia se recoltează de obicei 5 fragmente mici de țesut, pentru un examen histopatologic cât mai concludent. Durata acestei proceduri este mai apropiată de 30 minute [3].
Sunt necesare precauții speciale după efectuarea puncției?
Indiferent de tipul de puncție realizat, se consideră că procedura este minim invazivă și mult mai puțin traumatizantă decât biopsia clasică. După terminarea ei se recomandă compresia manuală asupra zonei în care a fost efectuată puncția și purtarea unui bandaj elastic compresiv timp de cel puțin 24 ore.
În orele imediat următoare – în general 24 ore e un interval de timp suficient – se recomandă evitarea efortului fizic [3].
Care sunt avantajele puncției mamare ca metodă de diagnostic?
Există o serie de avantaje importante care fac din puncția mamară o metodă de diagnostic preferată în cazul identificării unor leziuni la nivelul sânilor:
- Intervenția nu necesită internare;
- Este minim invazivă;
- Efectele secundare sunt minime (echimoze și un ușor disconfort);
- Riscul de infecție este extrem de mic;
- Este eficientă în confirmarea sau infirmarea unui diagnostic [3].
Consultul medicului specialist și eventual solicitarea unei a doua opinii sunt cea mai bună metodă de acțiune în cazul în care trebuie să iei o decizie în ceea ce privește sănătatea ta. Nu amâna!
