Metode de prelucrare a cafelei

Te-ai întrebat vreodată cum ajung boabele de cafea, de pe plantațiile din cele mai îndepărtate țări, direct la tine în ceașcă? Iată câteva răspunsuri în articolul de mai jos.

Principalele metode de procesare

1. Metoda umedă

Prin metoda umedă se obține cafeaua spălată. Denumirea comercială a cafelei spălate este „milds”. Fructele de cafea, sunt introduse în bazine speciale cu apă unde are loc înlăturarea pulpei care înconjoară boabele.

Boabele de cafea sunt introduse apoi în tancuri speciale, unde în urma unor procese de fermentare care durează 24-48 ore, sunt îndepărtate învelișul pergamentos și pelicula argintie a boabelor de cafea, precum și resturile de pulpă aderente. După fermentare, boabele de cafea sunt spălate, uscate și introduse în instalații de decorticare, unde în final boabele capătă un aspect lucios.

O parte importantă din cafeaua superioară este prelucrată prin metoda umedă și provine în special din America Centrală (Guatemala, Costa Rica, Columbia, Mexic) și Africa (Kenya și Tanganica).

2. Metoda uscată

Prin metoda uscată se produce cafeaua naturală. Această metodă constă în expunerea la soare a fructelor de cafea pe suprafețe plane din beton, unde sunt lăsate timp de două sau trei săptămâni și mișcate manual în mod constant. Pentru a proteja fructele de intemperii în timpul nopții de temperaturi scăzute sau rouă, acestea sunt strânse în grămezi și acoperite cu prelate.

După ce pulpa s-a uscat, fructele de cafea sunt trecute în concasoare speciale, unde boabele sunt curățate de pulpă, de membrana pergamentoasă, precum și de pelicula argintie care le înconjoară. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni în separatoare speciale.

După această prelucrare, boabele de cafea verde sunt ambalate în saci de iută cu capacitatea de 45 –90 kg. În comerțul cu cafea se consideră pentru statistică o greutate medie de 60 kg pe sac.

Prăjirea

După ce a fost procesată prin una din metodele de mai sus, cafeaua este prăjită (și aici fiind mai multe variante: prăjire ușoară, medie, medie-intensă sau intensă) .

Prajirea, denumită și torefiere (franceză: torrefaction) este un proces termic ce transformă boabele de cafea verde în boabe de culoare maro închis, aromate.

Prăjirea determină modificări fizice ale boabelor de cafea: greutatea este redusă cu 16%, se dublează în volum, sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice. Procesul de prăjire este supravegheat de degustători.

Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat.

Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250°C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului de mahon. Când se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid răcite până la o temperatură de 40-60°C.

După prăjire, boabele pot fi ambalate ca atare sau râșnite și abia apoi ambalate și trimise către comercializare.