Vorbim astăzi despre procesul prin care trece bobul de cafea imediat după ce este cules, anume metodele de procesare.
Ce sunt aceste metode de procesare?
Metoda de procesare este metoda prin care s-a ajuns de la cireașa de cafea, la bobul de cafea. Fructul cafelei arată exact ca o cireașă, iar ceea ce noi cunoaștem ca fiind bob de cafea este defapt sâmburele ei, exact ca la o cireașă clasică. Cireașa de cafea are 2 sâmburi, 2 boabe de cafea unite față în față în interior, pe partea plată.
Modul de procesare are influență destul de mare asupra gustului final al cafelei din ceașca ta, după ce a fost prăjită și apoi preparată.
Există 3 mari metode de procesare: metoda numită spălare, metoda numită procesare naturală și metoda numită honey.
Ce este metoda denumită spălare? Pulpa cafelei este înlăturată mecanic și apoi boaba de cafea este spălată pentru a se înlătura orice urmă de pulpă de pe bobul de cafea.
Cafeaua procesată natural sau prin fermentare este o cafea care stă mai mult timp la uscat. Fructul cafelei se lasă la uscat, ea fermentează și pulpa se degradează în timp și într-un final este și ea spălată și curățată.
Procesarea Honey este o metodă cumva intermediară, nu este lăsată nici complet la fermentat, nici spălată imediat, deci boaba de cafea este decorticată parțial de pulpă, stă la fermentat și după o perioadă de timp este și ea spălată.
Aceste metode diferite de procesare dau un gust diferit cafelei și anume cafeaua procesată prin spălare este o cafea cu o paletă mai largă de arome, este mai acidă, dar mai puțin corpolentă, e ușor mai apoasă.
Cafelele procesate prin fermentare sunt puțin mai dulci, nu sunt foarte acide și sunt puțin mai corpolente, adică au o consistență mai mare în timpul extracției.
Aciditate, corpolență mai mică versus o paletă mai îngustă de arome, dar mai evidente, aciditate mai scăzută și o corpolență mai pronunțată, plus un iz de fermentat care se simte inclusiv după procesul de prăjire.
Această metodă a progresat foarte mult în timp, inițial fiind o metodă ieftină de procesare a cafelei în zonele în care era ariditate, nu exista apă din abundență. Să faci o stație de spălare și să procesezi prin spălare cafeaua necesită foarte multă apă, iar în zone precum Africa apa este un lucru rar, un lux. Așa a apărut inițial procesarea naturală, procesare care a fost specifică pentru cafelele din Africa, apoi această metodă a evoluat și au început să apară produse și cafele foarte complexe, cu o paletă aromatică foarte complexă, prin această așa-zisă metodă a fermentării. Ea a fost apoi preluată și de celelalte țări producătoare de cafea din America Latină, însă aici fermierii au trebuit să fie puțin mai atenți deoarece climatul din America Latină este diferit de cel din Africa, atmosfera este mai umedă, motiv pentru care exista riscul ca această cafea care era lăsată la fermentat să mucegăiască. Așa a apărut metoda Honey, care este o fermentare parțială, adică se decortifică boaba de cafea de pulpa cafelei, iar ea stă la macerat dar nu boabă completă și nu pe o perioadă atât de lungă.
