Aproximativ o treime din populația globului cu vârsta mai mare de 15 ani efectuează prea puțină activitate fizică. Sedentarismul sau lipsa activității fizice poate avea implicații serioase asupra stării de sănătate, anual contribuind la decesul a aproximativ 3,2 milioane de oameni [1]. Citește în continuare și află care sunt riscurile asociate sedentarismului.
Diabetul zaharat
Perioadele prelungite de inactivitate și statul pe scaun perioade lungi de timp afectează cantitatea și activitatea proteinelor din mușchi responsabile de transportul glucozei. Astfel, modul în care organismul controlează nivelul glucozei în sânge devine deficitar, sedentarismul fiind un factor favorizant al apariției diabetului zaharat.
Hipertensiunea arterială
Lipsa activității fizice influențează semnificativ activitatea inimii și a întregului sistem circulator. Un stil de viață sedentar afectează atât cantitatea de sânge expulzată din inimă (debitul cardiac), cât și rezistența pe care sângele o întâmpină curgând prin vase. Persoanele sedentare sunt mai predispuse la a dezvolta hipertensiune arterială comparativ cu persoanele active [1].
Bolile musculo-scheletale
Bolile musculo-scheletale includ afecțiuni ale gâtului, umerilor, spatelui și genunchiului și sunt des întâlnite în rândul persoanelor care efectuează o muncă ce nu implică activitate fizică (de exemplu munca de birou). Lipsa de activitate este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate, afecțiune ce creează disconfort și impactează negativ activitatea de zi cu zi [2]. În plus, sedentarismul a fost asociat și cu scăderea densității minerale osoase, favorizând astfel apariția osteoporozei.
Obezitatea
Durata de timp lipsită de activitate fizică este corelată cu circumferința abdominală, parametru prin intermediul căruia este definită obezitatea centrală. O creștere a timpului sedentar cu 10% conduce la o creștere a circumferinței abdominale de 3,1 cm. În plus, pacienții obezi tind să se miște mai cu dificultate, crescând astfel perioada sedentară cu întreținerea unui cerc vicios.
Depresia
Comportamentele sedentare ce nu solicită mintea precum uitatul la televizor, statul așezat, ascultatul muzicii reprezintă factori de risc pentru apariția depresiei. Pe de altă parte, comportamentele sedentare asociate cu procese mentale (de exemplu cititul de cărți sau ziare, condusul, participarea la o ședință, cusutul, etc) nu au fost corelate cu depresia. Mecanismul prin care sedentarismul poate crește riscul de dezvoltare a depresiei poate fi reprezentat de blocarea comunicării directe cu oamenii și scăderea frecvenței interacțiunilor sociale.
Cancerul
Sedentarismul este asociat de asemenea și cu o prevalență crescută a cancerului. Riscul de a dezvolta cancer s-a dovedit a fi cu 13-20% mai mare în în rândul persoanelor cu o durată sedentară mai mare comparativ cu persoanele mai active [1].
În concluzie, sedentarismul crește riscul de mortalitate de orice cauză, fiind responsabil de dublarea riscului de a dezvolta o boală cardiovasculară, diabet sau obezitate. Pentru a preveni aceste efecte negative, încearcă treptat să-ți crești nivelul de activitate fizică până la atingerea pragului recomandat de 30 de minute pe zi [3].
Surse informative
- Park, Jung Ha, et al. “Sedentary Lifestyle: Overview of Updated Evidence of Potential Health Risks.” Korean Journal of Family Medicine, vol. 41, no. 6, 2020, pp. 365–373., doi:10.4082/kjfm.20.0165.
- Hanna, Fahad, et al. “The Relationship between Sedentary Behavior, Back Pain, and Psychosocial Correlates among University Employees.” Frontiers in Public Health, vol. 7, 2019, doi:10.3389/fpubh.2019.00080.
- “Physical Inactivity a Leading Cause of Disease and Disability, Warns Who.” World Health Organization, 4 Apr. 2002, www.who.int/news/item/04-04-2002-physical-inactivity-a-leading-cause-of-disease-and-disability-warns-who.
